„Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine.” (1Corinteni 6:12) Dicționarul explicativ al limbii române descrie dependența ca fiind aceea stare în care omnul ajunge să depindă de ceva sau cineva, dependentul este o persoană care nu este autonomă. Dependența deci este o stare de subordonare, de supunere, de aservire. Cel dependent este stăpânit și exploatat. CELE MAI FRECVENTE DEPENDENȚE RELE. Dependențele sunt de foarte multe feluri. Există dependențe bune, naturale, indispensabile vieții de fiecare zi. Există și dependențe rele care au în comun faptul că pun viața în pericol. Amintesc aici câteva din cele mai întâlnite dependențe rele: dependența de tutun și alcool; dependența de droguri și etnobotanice; dependența de medicamente; dependența de mâncare, dependența de muncă, bani, cumpărături; dependența de părinți sau copii; dependența de animale; dependența de sex, pornografie; dependența de televizor, filme; dependența de jocurile de noroc, pariuri, loto; dependența de compiuter, telefon (jocurile, internetul, facebook-ul). O latură deosebită de dependență o constituie dependența emoțională și co-dependența. Se spune despre unele lucruri că dau dependență. Este însă la fel de adevărat că natura umană este predispusă la a cădea pradă dependențelor de tot felul. CONSECINȚELE UNOR DEPENDENȚE RELE. Consecințele dependenței sunt din cele mai grave: pierderea libertății; omul poate deveni apatic, irascibil, agresiv; distrugerea sănătății; atitudine anti-socială, izolare, inactivitate; distrugerea relațiilor cu cei din jur; sărăcie; infracțiuni; accidente sau chiar sinucideri, etc. Din perspectivă biblică dependența este starea care-l face pe om să fie rob, stăpânit și controlat de plăcerea sau viciul său. Această stare este numită îndeobște idolatrie. Hobby-ul devine idolul care-l controlează pe om. Cei mai vulnerabili în fața dependențelor de tot felul sunt bineînțeles copiii și tinerii. CUM SCAPI DE O DEPENDENȚĂ. Nu există o formulă magică. Fiecare tip de dependență are particularitățile ei și necesită o abordare specifică. Există însă pentru noi creștinii un principiu general: dependența este viciu, viciul este păcat, și ca în cazul oricărui păcat și în dependența rea trebuie revelare, recunoaștere, și renunțare. Poți numi acești trei pași, CEI TREI „R”. REVELARE: Ca să poți afla dacă ești dependent sau nu este necesară o evaluare periodică a proprie vieți în lumina Scripturii și în lumina a tot ce este general acceptat ca fiind bun și rău. Dacă vrei să afli dacă ești dependent sau nu, poți să-ți pui câteva întrebări de evaluare: Cît cheltuiesc pentru hobby-urile mele? Pot trăi liniștit o săptămână fără jocuri pe compiuter, de pildă? Prin practicarea obiceiurilor fac bine sănătății mele sau dimpotrivă? Pasiunile mele mă apropie de semeni sau mă îndepărtează? ... Dacă simți că ceva nu este în regulă în direcția aceasta, o discuție cu un om spiritual poate ajuta. RECUNOAȘTRE: Nu este întotdeauna ușor, specialiștii spun că de obicei persoanele dependente nu realizează că sunt dependente, neagă dependența lor, iar când sunt confruntați îi acuză pe cei din jur. A admite și a recunoaște că ai o problemă nu este o chestiune care să-ți aducă plăcere, dar nu există altă cale de vindecare în nici o boală. Biblia spune: „Cine își ascunde fărădelegile, nu propășește, dar cine le mărturisește și se lasă de ele, capătă îndurare”. (Proverbele 28:13) RENUNȚARE: Versetul din Proverbe a anticipat deja; recunoști și renunți. Clar, din moment ce obiceiurile noastre devin în timp o a doua natură, cel mai greu lucru este să renunți la ele. Câteva sugestii poate ajută: schimbă prioritățile; schimbă prietenii; combină activitățile; nu înlocui un viciu cu altul; rugăciunea și postul sunt ajutoare puternice; în cazul dependențelor majore apelează la ajutorul unei persoane mature și discrete; ajutorul Domnului însă este cel mai prețios. Ca și credincioși, ca și credincioase, trebuie să ne trăim viețile într-un echilibru binecuvântat, echilibru din care cumpătarea este ingredientul principal. (Tit 2:11-13) Apoi, când întâlnim persoane cu probleme să aplicăm 1Tesaloniceni 5:14: „... să mustrați pe cei ce trăiesc în neorânduială; să îmbărbătați pe cei deznădăjduiți; să sprijiniți pe cei slabi; să fiți răbdători cu toți”. Și să nu uităm niciodată că există un tip de dependență benefică, dependența de Dumnezeu, dependență care te eliberează și te păzește de rele. (Ioan 8:30-36)